Uzina electrică ”Dorin Pavel” Lotru, Ciunget
Amenajarea potenţialul hidroenergetic important al râului Lotru a fost sesizată că oportunitate şi prezentată pentru prima dată, cu schema şi datele concrete de amenajare, de către întemeietorul şcolii românești de hidroenergetică-prof Dorin Pavel în lucrarea “Plan general d’amenagement des forces hydrauliques en Roumanie” publicată în 1933.
Amenajarea era gândită fără aport de debite din alte bazine, dar cu captarea unor afluenți ai Lotrului şi introducerea acestora în galeria de aducţiune a centralei din amonte de confluenţă (Haneș, Balindru şi Steaja la CHE Mileasa; Rudăreasa şi Mănăileasa la CHE Voineasa, unele dintre captările propuse fiind realizate şi în schema actuală).
Schema de amenajare cuprindea un număr de şapte centrale, ce urmau să prelucreze o cădere brută de 1047m (intre 1360 şi 313 mdM), echipate cu hidroagregate de tip Pelton şi Francis, cu puterea totală înstalată de 137MW şi producţia anuală de energie electrică de 594,6 GWh.
Lucrările de realizare a Amenajării Hidroenergetice Lotru au început în anul 1966,în contextul stabilirii programelor de dezvoltare economico-socială a României, în general, și strategia de dezvoltare a sectorului energetic, în special, în contextul acumulării unei experiențe importante în domeniu prin realizarea anterioară a unor mari amenajări hidroelectrice: Bicaz și Vidraru.
Progresele tehnologice privind execuția excavațiilor subterane au permis îmbunătățirea schemei de amenajare propuse în anul 1933, prin realizarea unei vaste reţele de aducțiuni subterane (cca 170 km de galerii subterane).
Acest fapt a permis, pe de-o parte, concentrarea de debite, constând în suplimentarea cu 75% a debitului afluent natural al Lotrului în acumularea principală Vidra cu debitele captate din cele patru bazine hidrografice învecinate (Jiet. Olteț, Sadu şi Lotrioara) şi pe de altă parte,în general, şi concentrarea de căderi, prin pomparea în lacul Vidra a debitelor captate în acumulările Petrimanu, Jidoala și Lotru-Aval (reprezentând 50% din debitul afluent în lacul Vidra) strategie de dezvoltare a sectorului energetic, în special, în contextul acumulării unei experiențe importante în domeniu prin realizarea anterioară a unor mari amenajări Vidra) şi valorificarea energetica superioară a acestora în CHE Lotru-Ciunget, centrală cu puterea instalată de 510 MW şi cu cel mai mic consum specific de apă din hidroenergetica românească: 0,54mc/kwh.
Ponderea importantă a lucrărilor s-a efectuat în perioada 1966-1982, cu punerea în funcţiune a CHE Lotru în 1972 (hidroagregatul nr.1), CHE Mălaia în 1978, CHE Brădisor în
1982, staţiile de pompare energetica în perioada 1977÷ 1979, precum şi a reţelei de captări şi aducțiuni secundere în perioada 1975÷1978.
